Autismul și beneficiile înotului la bebeluși

Autismul infantil sau autismul la copii este o afecțiune care nu poate fi ușor percepută cu ochiul liber. Aceasta debutează, în general, înaintea vârstei de 3 ani și începe să afecteze viața de zi cu zi a micuților. Totuși, nu trebuie să intri în panică! Acest lucru nu trebuie privit ca pe un drum fără ieșire. În prezent, se fac studii și cercetări menite să descopere soluții pentru a ajuta bebelușii să ducă o viață mai bună. Ce legătură are acest lucru cu înotul la bebeluși? Îți povestim pe scurt în acest articol.

Când spui ”beneficii” și adaugi lângă ”înotul la bebeluși” automat creierul tău recunoaște un truism. În cazul bebelușilor beneficiile înotului sunt extraordinare, pentru că mișcarea acvatică, coordonată de abilitățile unui instructor încă de la cele mai fragede vârste, este un cadou pe care micuții noștri îl pot folosi toată viața. Și nu o spunem noi, o spun specialiștii, de la pediatrii la cercetători, care în urma studiilor și a experienței lor cu sănătatea celor mici, au descoperit că educația acvatică aduce un lung și important calup de beneficii asupra sănătății fizice și psihice ale copiilor, chiar de la 2-3 luni.

Educația acvatică este mai mult decât distracție și o simplă mișcare în apă. În cazul bebelușilor nu vorbim numai de înot, vorbim de o disciplină, cu metode graduale, personalizate pe nevoile celui mic, cu ajutorul unui instructor specializat, astfel încât micuțul înotător să se dezvolte echilibrat prin numeroasele beneficii ale acestei activități. Să vedem care sunt:

1. Inteligența și înotul la bebeluși
2. Autismul și înotul la bebeluși

Înotul la bebeluși și inteligența

Cu cât te apuci de înot mai devreme, cu atât mai deștept vei fi. Nu, nu este vreun citat din Cicero sau Platon. Este un adevăr științific demonstrat de către cercetătorii de la Colegiul Sportiv German. Aceștia au studiat două grupuri de control, un grup de bebeluși care au beneficiat de educație acvatică timp de 1 an de la vârsta de 2-3 luni și un altul care nu a avut parte de asta. Când cei mici au ajuns în jurul vârstei de 3 ani au fost testați. Rezultatele au fost ca cele de sus, demonstrând că primul grup are o capacitate motrică mai echilibrată decât cel de-al doilea grup. Însă testele germanilor au dezvăluit și că primul grup de copii a avut un punctaj mult mai bun la testele de inteligență și de rezolvare a problemelor, demonstrând și o dezvoltare superioară a inteligenței emoționale, cu un autocontrol mai puternic, o dorință de a avea rezultate de succes mai intensă și abilități de socializare mult mai dezvoltate.

Cum se explică asta? Ei bine, învățarea timpurie este stimulată de reflexe care se traduc în explorarea mișcării. Când această explorare se repetă, sunt create noi căi neuronale complexe, care duc la o dezvoltare cognitivă superioară. Cu cât mișcările acvatice sunt mai complexe, mai diverse, cu atât stimularea creierul este mai puternică, ducând, astfel, la un IQ al copilului mai ridicat. Acest fapt a fost demonstrat și de cercetătorii de la Universitatea Griffith din Australia în 2009, cu un studiu complex pe 45 de școli de înot din Australia, Noua Zeelandă și SUA, care a cuprins 7000 de copii.

Autismul și înotul la bebeluși

Într-un studiu condus de Dr. Liselott Diem s-a demonstrat că bebelușii care au participat la lecții de înot începând cu vârsta de 2 luni până la 4 ani sunt mult mai bine adaptați la situații sociale noi, având mult mai multă încredere în sine, asociată cu autonomie și abilitatea de a coopera mult mai ușor într-o structură socială. Acesta a fost primul studiu care a analizat beneficiile înotului asupra copiilor în afara ariei de dezvoltare fizică, acum mai bine de 45 de ani. Însă a trezit interesul asupra activităților acvatice la bebeluși, ducând la studii moderne care au dezvăluit faptul că partea de dezvoltare socială a acestui sport ajută copiii cu autism infantil. Spre exemplu, un studiu al Universității Naționale Kaohsiung din Taiwan dar și un sondaj al Departamentului de Terapie Ocupațională a Universității Medicale din Kansas au dezvăluit beneficiile pozitive în terapia copiilor cu autism, mai ales în ceea ce privește abilitățile sociale. De ce? Pentru că lecțiile de educație acvatică derulate potrivit nevoilor copilului construiesc încrederea în forțele proprii ale copilului, încrederea în instructor prin socializare, iar rutina devine echilibrul de care are nevoie un copil, nu numai cei cu autism, fiind stimulativă prin diversitatea exercițiilor.

Nu putem încheia fără a sublinia că starea de bine indusă de educația acvatică transcende toate beneficiile de mai sus cu beneficii majore asupra sănătății, la nivel mult mai detaliat, prin studii susținute, care chiar dacă au fost sau nu efectuate pe copii, sunt extrem de relevante, precum sănătatea cardiovasculară, eliberarea de endorfine care aduc starea de bine, sănătatea respiratorie, sănătatea oaselor și a cartilagiilor cu deosebit efect asupra densității osoase.

Prin urmare, indiferent că îți dorești pentru copilul tău să devină olimpic sau să capete o abilitate care îi va oferi bucurie și îi poate salva viața, înotul este, fără doar și poate, forma de mișcare care îi aduce cele mai multe beneficii asupra sănătății lui fizice și emoționale. Efectul educației acvatice este cu atât mai puternic și se întinde pe termen lung cu cât copilul începe rutina acestui sport la o vârstă mai fragedă. Iar tu ca părinte, pe lângă faptul că te vei bate pe umăr lăudându-te pentru o decizie cu adevărat benefică pentru copilul tău, vei jubila la gândul că peste ani și ani copilul tău, adult fiind, se va bucura de o sănătate de invidiat și își va spune în gând: ”ce bine că m-au dat ai mei la înot când eram mic.”

Bibliografie

• Blauw-Hospers, C. H., Hadders-Algra, M. (2005) A systematic review of the effects of early intervention on motor development. Developmental Medicine & Child Neurology, 47, 421–432.
• Hopkins, B., Westra, T. (1988) Maternal handling and motor development: An intracultural study. Genetic Social and General Psychology Monographs, 114, 377–408.
• Langendorfer, S. J., Bruya, L. D. (1995) Aquatic readiness: Developing water competence in young children. Champaign, IL: Human Kinetics.
• Sigmundsson, H. and B. Hopkins. 2010. Baby swimming: exploring the effects of early intervention on subsequent motor abilities, Child: Care Health and Development. 36:3, 428-430. DOI: 10.1111/j.1365-2214.2009.00990.x
• Brenner R.A. Gitanjali S.T., Haynie D.L., Trumble A.C., Qian C., Klinger R.M., Klebanoff M.A., Association Between Swimming Lessons and Drowning in Childhood: A case controlstudy. Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine 2009; 163(3):203-210
• Zelazo P.R., Weiss M.J., “Infant Swimming Behaviors: Cognitive Control and Influence of Experience.” Journal of Cognitive Development 7 (1); 2006: pp. 1-25