Oxidarea/dezinfecția apei din piscine cu UV și ozon
Pe lângă metodele convenționale de dezinfecție cu clor a apei din piscine, mai există și alte metode, ca de exemplu, dezinfecția prin ultraviolet sau ozon. Atât instalațiile UV cât și de ozon fac față cu ușurință condițiilor dificile și reduc la minim utilizarea hipocloritului de sodiu pentru dezinfecția apei din piscine.
Folosirea unui tratament additional ajută la distrugerea în reacție a produselor derivate. Valorile de referință ale produsului dezinfectat pot fi minimizate, iar mirosul neplăcut sau dezvoltarea trihalometanelor vor fi prevenite. Plăcerea înotului în piscină va crește.
Lumina UV
Lumina UV îndepărtează clorul compus din apa piscinei. Astfel, instalațiile UV sunt soluția ideală pentru a menține valorile limită ale clorului compus. Pot fi remontate cu ușurință, instalate într-o conductă și nu solicit mult spațiu. Nu pot apărea probleme de rezistență, în ciuda îmbunătățirii calității microbiologice a apei, ulterior, este necesară folosirea unui dezinfectant ca și clorul.
Ozonul
Mirosul tipic al piscinelor interioare poate fi evitat prin oxidarea cloraminelor cu ozon. Prin aceasta, va crește nivelul de claritate al apei din piscine fără a genera produse chimice derivate. Puterea de oxidare a ozonului acoperă întreg spectrul de componente ale apei și, în combinație cu carbonul activat, dă rezultate satisfăcătoare pentru cele mai înalte cereri.
Standardul German DIN 19643 permite factorului de încărcare k (coefficient din încărcătura nominală și din volumul debitului) să fie cu 20% mai mare decât în metodele convenționale de tartare a apei din piscine unde apa e tratată cu ozon. Astfel, se pot alege o pompă de circulație mai mica, un filtru mai mic și un diametru mai mic al țevii. Se reduc astfel atât costurile de investiție cât și cele de operare. Circulația redusă scade consumul de electricitate al pompei de circulație, filtrul mai mic reduce cantitatea de apă necesară pentru spălarea inversă (respective costurile apei și a energiei pentru încălzirea apei furnizată). De asemena, timpul mai scurt pentru spălarea inversă înseamnă reducerea costurilor de operare.
Pentru piscinele terapeutice ( în case pentru personae cu dizabilități, spitale etc.), unde condițiile de igienă și calitate a apei sunt foarte ridicate, tratarea apei cu ozon este absolut obligatorie în anumite în anumite țări cum ar fi Germania. Întrebați operatorii de piscinele terapeutice! Veți afla că prin tratarea cu ozon nu au existat și nu vor exista probleme ca și trihalometanul și clorul compus.
Proprietăți fizice
- Este un gaz instabil, de culoare albăstruie, cu miros caracteristic
- Puțin solubil în apă (4,5 volume O3 se dizolvă în 100 volume de apă)
- Este mai solubil în solvenții organici neinflamabili (freon CF2Cl2, tetraclorura de carbon CCl4, acid acetic) formând o masă de culoare negru-violet, explozivă prin frecare ori lovire.
Proprietăți fiziologice
- Datorită reactivității sale mari, ozonul este un gaz toxic
- Pragul toxic este de 0,1 mg/m3. Distruge: microorganismele, insectele, materia colorantă a sângelui.
Întrebuințări
- Este folosit ca dezinfectant, la purificarea apelor potabile deoarece distruge bacteriile și virușii.
- Nu are miros și gust neplăcut, deoarece excesul de ozon se descompune repede în oxigen. Din aceleași motive este folosit la tratarea apei din piscine.
- Datorită acțiunii sale degradative asupra fenolilor și cianurilor, este utilizat la îndepărtarea acestor compuși din apele reziduale.
- Folosit la sterilizarea aerului din spații închise, făcând să dispară mirosul urât.
- În industria alimentară, ozonul este utilizat la conservarea fructelor, legumelor, peștelui, cărnii, etc.
- În industria textilă, este utilizat la albirea fibrelor: decolorează pasta de celuloză, amidonul, zahărul, etc.
- În medicină este folosit la tratarea unor afecțiuni pulmonare (ca fortifiant), în chirurgie, în tehnică dentară
